Președintele Iohannis A SESIZAT CCR asupra Legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții

„Din faptul că statul are calitatea de unic acționar pe toată durata existenței FSDI, iar scopul înființării FSDI este acela de a dezvolta și finanța din fonduri proprii și din fonduri atrase proiecte de investiții rentabile și sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfășura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege”, se arată în textul sesizării depusă de președintele Klaus Iohannis la CCR.

„Legea criticată este neclară și sub aspectul lipsei oricăror mențiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenței acestuia. De asemenea, în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente și obligatorii pentru desfășurarea activității unui astfel de fond”, mai argumentează șeful statului.

Iohannis critică și lipsa de claritate reglementărilor privind stabilirea componenție Consiliului de Supraveghere a FSDI.

„În ceea ce privește stabilirea componenței Consiliului de Supraveghere, considerăm că textul este neclar. Pe de o parte, prin faptul că legea stabilește doar unele criterii de selecție („cel puțin următoarelor criterii de selecție”), norma este lipsită de precizie și impredictibilă, putând conduce inclusiv la interpretarea că ar putea fi completată prin acte infralegale. Pe de altă parte, nu sunt stabilite criterii obiective de evaluare a îndeplinirii condițiilor privind „expertiza în domeniul financiar bancar” și „experiența adecvată complexității activității specifice FSDI, atât individual, cât și la nivel colectiv””, arată președintele în document.

Iohannis susține în sesizarea legii criticate că termenii de alegere a componenței Consiliului de Supraveghere sunt generică, iar reglementările referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.

„Termenii sunt generici și lasă loc arbitrariului în aplicarea acestor criterii. În acest context, prevederea de la alin. (7) al aceluiași articol, ce vizează modul de îndeplinire a mandatului, precum și sancțiunea în cazul neîndeplinirii obiectivelor din mandatul acordat este la rândul ei neclară și susceptibilă de a crea arbitrariu în aplicare, întrucât sintagma „măsuri corespunzătoare” este impredictibilă, aceste măsuri nefiind enunțate. Astfel, legiuitorul trebuia să stabilească o direcție de prevenție ex-ante, iar nu o politică de sancționare ex-post”, potrivit sursei citate.

Referitor la sintagma „în administrarea societăților la care FSDI este acționar majoritar, FSDI va avea în vedere și strategiile sectoriale guvernamentale”, președintele României susține că felul în care e formulată încalcă Constituția și riscă să afecteze interesul național în activitatea economică a companiilor.

„În măsura în care unicul acționar al FSDI este statul, iar FSDI exercită și calitatea de acționar în cadrul societăților de la care a preluat acțiunile deținute de statul român, considerăm că acest caracter de simplă recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispozițiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție întrucât riscă să pună în pericol/afecteze protecția intereselor publice naționale în activitatea economică desfășurată de societăți comerciale în cadrul cărora statul este acționar majoritar”, se arată în document.

Iohannis critică și prevederile referitoare la capitalul social al FSDI format din pachete de acțiuni și din aport numerar în valoare de 9 miliarde de lei.

„Astfel, din analiza conținutului Anexei nr. 1 rezultă că în cadrul FSDI au fost incluse și companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poșta Română, CE Oltenia). Dincolo de faptul că din lege nu rezultă care sunt criteriile după care au fost selectate companiile incluse în Anexa nr. 1, în ceea ce le privește pe cele care înregistrează pierderi, considerăm că acestea nu pot participa la finanțarea FSDI decât prin vânzarea pachetelor de acțiuni. Or, în această situație statul pierde controlul acestor companii, unele dintre acestea făcând parte din ramuri naționale strategice, ceea ce contravine dispozițiilor art. 135 alin. 2) lit. b) și d) precum și ale art. 136 alin. (3) și (4) din Constituție. Așadar, prin raportare la dispozițiile constituționale menționate, soluția legislativă este de natură să afecteze interesul național în activitatea economică”, explică sursa citată.

În opinia șefului statului, transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acțiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separației puterilor în stat și jurisprudența Curții Constituționale în materie.

„Curtea Constituțională a statuat că trecerea cu titlu gratuit a unor acțiuni ale unei societăți, din proprietatea privată a statului, în proprietatea privată a unei unități administrativ-teritoriale reprezintă un act de dispoziție cu privire la capitalul social al societății, iar aceste acte nu țin de competența de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publică/privată a statului, care aparține în mod exclusiv Guvernului (Decizia nr. 574/2014). Or, transmiterea cu titlu gratuit a pachetelor de acțiuni deținute la societățile cuprinse în lista ce reprezintă Anexa nr. 1 a legii criticate, către o societate pe acțiuni, încalcă competența de administrare a bunurilor proprietate privată a statului, competență ce revine Guvernului. Așadar, modalitatea aleasă de legiuitor de transmitere a acestor acțiuni (lege) încalcă atât principiul separației puterilor în stat prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, cât și jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce contravine art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Acest transfer trebuie să se realizeze în baza hotărârii adunărilor generale ale acționarilor, iar nu în temeiul legii. Statul nu poate interveni direct în viața unor societăți comerciale, Romania având o economie de piață, cu obligații specifice ce decurg din prevederile art. 135 alin. (l) și alin. (2) lit. a), b) și g) din Constituție”, arată Iohannis.

La articolul 10 al Legii de înființare a FSDI este prevăzut că după înmatricularea Fondului Suveran de Investiții, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care „ar conduce la situația în care un act de natură legislativă ar putea fi modificat printr-o hotărâre a adunării generale a acționarilor a unei societăți pe acțiuni, în conformitate cu Legea nr. 31/1990”.

Iohannis mai face referire și la prevederea legată de dividentele companiilor care nu mai revin statului român, ci devin venituri nefiscale ale FSDI.

„Dividendele de la companiile prevăzute în Anexa nr. 1 din lege nu mai revin statului român, drept venituri nefiscale, ci societății pe acțiuni FSDI, fapt ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 138 alin. (1) și alin. (2) din Legea fundamentală referitoare la bugetul public național. Curtea Constituțională a statuat că prin intermediul bugetelor „se exercită un control permanent asupra constituirii, repartizării și utilizării fondurilor publice, precum și asupra societăților care au raporturi cu bugetul public național” (Decizia nr. 633/2015). Astfel, extragerea acestor surse publice de venit de la realizarea bugetului de stat nu numai că încalcă art. 138 alin. (1) din Constituție, dar contravine și principiului anualității și implicit, dispozițiilor art. 138 alin. (2) din Constituție”, arată sursa citată.

Iohannis mai critică în sesizarea la CCR și exceptarea renumunerării membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului, prevăzute la art. 12, spunând că asemenea excepții riscă creeze tratament juridic diferențiat.

„Având în vedere că instituirea unei asemenea excepții nu se justifică obiectiv și rațional, aceasta este de natură să creeze un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași categorii (regimul juridic aplicabil membrilor din conducerea companiilor/societăților la care statul deține capital integral sau majoritar) stabilirea nivelului remunerațiilor Consiliului de Supraveghere de la întreprinderile publice contravine art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (1) din Constituție”, conchide președintele Iohannis.

Sesizarea de neconstituționalitate formulată de șeful statului către CCR cu privire la neconstituționalitate Legii care înființează FSDI are șapte puncte.

Parlamentul a adoptat, pe 7 iunie, proiectul care înființează Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care va include 33 de companii de stat. Acționarul acestuia va fi statul român, iar capitalul social se va ridica la 9 miliarde de lei.

Proiectul inițiat de 181 de deputați și senatori PSD și ALDE are ca scop dezvoltarea și finanțarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înființării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.

Legea a fost trimisă de către Parlament spre promulgare președintelui Iohannis pe 16 iunie.